Dacă ai fi un fir de praf în interiorul unei mingi, și te-aș întreba “ce este o minge?”, tu mi-ai răspunde încercând să descrii ceva fiind în interiorul acelui ceva. Ți-ar lipsi imaginea de ansamblu, pentru că nu o poți cuprinde din punctul de vedere în care ești fixat. Dacă în schimb ai fi un fir de praf din afara mingii și te-ai uita la ea, perspectiva ta ar fi cu totul diferită. Una este să fii conținut în ceva, alta este să îl conții. Mai există însă și a treia perspectivă: să fii mingea!
La ce ne ajută acest exercițiu de imaginație?
Majoritatea oamenilor, inclusiv tu și eu, am fost educați și crescuți în ideea că suntem mingea. Ceea ce este în tine, corp, emoții, gânduri, sufletul, toate sunt ceea ce numești “Eu”. Însă tu exiști într-un context muuult mai larg decât acestea. Poți să îți observi toate aceste aspecte pe care le numești “EU”, pentru că de fapt marea iluzie, perdeaua care ascunde adevărul, este că noi suntem acel ceva capabil să observe mingea, să se joace cu mingea, să împărtășească mingea cu alții, să facă schimb de mingi, să se joace oricând cu alte mingi, să creeze altă minge, să spargă mingea, să strice mingea, să se supere pe minge, să iubească sau să urască mingea.
Tu îți poți trăi viața identificându-te și acționând de la un alt nivel, ca experimentator al mingii. Trăind ca și cum ai fi mingea, te identifici cu ea și ai păreri despre ea. Sau mai poți alege să fii observatorul mingii. Să asiști la metamorfozele ei, la cum există, cum se mișcă, la cum este într-o continuă transformare în Univers.
Când te-ai săturat de experimentat și observat mingea, te prinzi că … stai puțin… cum de sunt conștient că experimentez și observ? Înseamnă că sunt ceva și mai vast. Sunt un context mai larg. Acest context mai larg este Conștiința, cu a sa calitate și abilitate conștientă. Altfel spus, tu ești Conștiința, și ești conștient că EȘTI.
A fi prezent în raport cu viața, a o observa și experimenta, sunt mecanisme intrinseci fiecărei ființei vii (sau poate chiar și pentru obiecte, dar nu avem dovezi clare). În aceste privințe suntem cu toții egali, dotați cu aceleași “programe” de bază. Conținutul însă diferă de la om la om, și acolo este măiestria. Când crezi că povestea vieții tale este scrisă de alții, și în mod fatidic tu ești condamnat să o trăiești precum o păpușă pe sfori, atunci trăiești de fapt o mare minciună. Adevărul este că tu ești scriitorul poveștii, experimentatorul poveștii, și observatorul ei în timp ce se derulează. Dacă îți place, super! Dacă nu, penița este la tine! Tot ceea ce ai, tu ai creat și adus în viața ta. Poate nu îți aduci aminte conștient când și cum ai făcut aceasta, dar ignoranța nu este decât o scuză pentru victime. Dacă vrei să îți recâștigi controlul asupra vieții tale, acceptă în primul rând că ea este responsabilitatea ta, și doar a ta. Alții pot să îți ofere, dar tu trebuie să primești. Viața, în toate formele ei, îți oferă multe bunătățuri, frumusețe, iubire, energie și idei, dar e responsabilitatea ta să le primești și să fii fericit. Nimeni și nimic nu poate să te facă fericit și împlinit dacă tu nu vrei. Întrebarea e dacă vrei. Dacă te-ai săturat de dramele, plângerile și micimile pe care le ai vizavi de anumite aspecte ale vieții, și ești dispus să renunți la poveștile pe care ți le creezi acolo.
